Productivitatea şi competitivitatea angajaţilor este grav afectată de stresul cauzat de criza economică. Companiile sunt sfătuite să ia măsuri pentru minimizarea acestor efecte, printre acestea numărându-se coachingul, consultanţa pshilogică pentru angajaţi, dar şi comunicarea mai clară a mesajelor interne. Primii paşi s-au şi făcut deja în România, unele companii introducând în pachetul de servicii medicale oferit angajaţilor şi consilierea psihologică.

Lipsa siguranţei locului de muncă, reducerile salariale, tensiunea generală din jur şi fluxul continuu de informaţii apocaliptice sunt factori importanţi de stres în 2009. Incapacitatea de concentrare, lipsa de iniţiativă, oboseala cronică sau anxietatea sunt doar câteva dintre simptomele angajaţilor care dăunează grav companiilor. Ineficienţa nu este singurul dezavantaj al stresului angajaţilor.

Deviaţii psihosomatice

Printre simtomele psihosomatice ale stresului se numără  tresăririle musculare, durerile lombare, cefalee, probleme respiratorii, fatigabilitatea, roşeaţa sau paloarea, palpitaţiile, transpiraţiile, mâinile reci, uscăciunea gurii, urinatul frecvent, senzaţia de amorţire în membre, dificultăţile de înghiţire, tulburările stomacale, senzaţia de nod în gât.

În această perioadă, din ce în ce mai mulţi angajaţi fac greşeli, îşi iau concedii medicale sau se învoiesc pe motiv de oboseală cronică. Mulţi dintre cei care rezistă pe baricade vin la birou cu o senzaţie de nod în gât şi acţionează cu o teamă iraţională de a nu greşi, care le inhibă creativitatea, iniţiativa şi performanţa şi îi determină să amâne la nesfârşit începerea unei activităţi.

„Cea mai mare parte a clienţilor care vin în prezent la cabinet sunt tineri îngrijoraţi sau afectaţi de ce se întâmplă la locul de muncă. Unii cred iniţial că au probleme respiratorii sau cardiace, alţii că au depresie, alţii dezvoltă probleme în cuplu. Discuţiile cu psihoterapeutul îi ajută să înţeleagă mai bine ce fac, de ce fac şi să găsească şi alte soluţii”, spune psihoterapeutul Anda Păcurar.

Managerilor li se cere onestitate şi deschidere

Comunicarea clară, fără echivoc sau zvonistică şi acordarea unei atenţii sporite a nevoilor fiecărui individ în parte sunt printre măsurile de bun-simţ pe care compania trebuie să le adopte fără să facă investiţii în acest sens. „Iar team-buildingurile să nu mai fie de fapt traininguri cu pauze de relaxare, ci chiar team-buildinguri în care accentul să fie pus pe încurajarea individuală şi încurajarea între membrii echipei. Apoi, pot fi bonusuri de relaxare”, a completat Anda Păcurar.

Includerea serviciilor psihologice în pachetul de servicii medicale oferit de companie s-ar confrunta cu reţinerea angajatului de a apela la ele de teamă să nu fie considerat labil psihic sau vulnerabil. „Compania poate apela la serviciile unui psihoterapeut specializat în lucrul cu organizaţii, care să vină în team-building şi să lucreze în grup cu angajaţii. Nu pentru a-i evalua, ci pentru a-i ajuta să-şi descopere calităţile, să se simtă încurajaţi. Sau poate veni şi ţine cursuri deschise, interactive, care să-i ajute în dezvoltarea personală”, recomandă psihoterapeutul.

Citeste restul articolului pe Capital.ro