E greu pentru un psiholog să vorbească despre criminali, pentru că are tendinţa de a înţelege şi a explica. Astfel, parcă lucrurile capătă sens şi ajungi să priveşti omul cu oarece simpatie. Dar, oricât ai vrea şi ai putea să înţelegi, uneori ai vrea să spui „era în deplinătatea funcţiilor mintale atunci când a comis faptele“, aşa că să răspundă penal şi nu să meargă la relaxare într-un sanatoriu.

Victor Capesius nu a stat în sanatoriu, iar în închisoare a stat mai puţin decât un hoţ. Poate şi pentru că a fost incredibil de abil atunci când trimitea oamenii în camerele de gazare, zâmbindu-le. Mai mult, oamenii au tendinţa ca atunci când fac lucruri imorale şi ilegale să-şi construiască şi apărarea şi să-şi şteargă urmele. Poate această abilitate a avut-o şi Capesius şi astfel, nu s-au găsit în timpul proceselor dovezi copleşitoare împotriva lui.

Pentru a vorbi de psihologia genocidului, trebuie să vezi întâi modelul pe care şi l-a ales ucigaşul. Modelul a fost însuşi Hitler, iar apoi dr. Mengele. Despre Hitler psihiatrii au spus: schizofren sau complex oedipian nerezolvat sau adolescent rebel sau un ego supradimensionat care a reuşit să creeze o isterie în masă, într-o naţie despiritualizată. Că a fost un om care s-a maturizat greu (fizic, a rămas imatur până la final). Şi, foarte probabil, a avut o inferioritate organică (un defect genital) care l-a făcut să-şi dorească mereu să-şi afirme masculinitatea, puterea şi să dispreţuiască orice formă de slăbiciune.

Şi Hitler, şi dr. Mengele, şi farmacistul Capesius au avut stăruinţa în perfecţiune şi în superioritate, ca orice om. Doar că şi-au folosit într-un mod incredibil de atroce creativitatea. Hitler a făcut-o cu o mimică încrâncenată, cu ură, dr. Mengele a fost mai interesat de experimente, dar Capesius a fost interesat şi de oameni. În sensul în care a vrut să fie „blând şi bun“ în ochii lor. Copiilor le dădea bomboane, pe conaţionali îi saluta, le spunea cuvinte frumoase, ştiind că în câteva minute sau ore vor fi executaţi. Orice diagnostic psihiatric ar fi nesatisfăcător. El a ridicat genocidul la rang de perfecţiune şi superioritate.