E greu pentru un psiholog să vorbească despre criminali, pentru că are tendinţa de a înţelege şi a explica. Astfel, parcă lucrurile capătă sens şi ajungi să priveşti omul cu oarece simpatie. Dar, oricât ai vrea şi ai putea să înţelegi, uneori ai vrea să spui „era în deplinătatea funcţiilor mintale atunci când a comis faptele“, aşa că să răspundă penal şi nu să meargă la relaxare într-un sanatoriu.
Victor Capesius nu a stat în sanatoriu, iar în închisoare a stat mai puţin decât un hoţ. Poate şi pentru că a fost incredibil de abil atunci când trimitea oamenii în camerele de gazare, zâmbindu-le. Mai mult, oamenii au tendinţa ca atunci când fac lucruri imorale şi ilegale să-şi construiască şi apărarea şi să-şi şteargă urmele. Poate această abilitate a avut-o şi Capesius şi astfel, nu s-au găsit în timpul proceselor dovezi copleşitoare împotriva lui.
Pentru a vorbi de psihologia genocidului, trebuie să vezi întâi modelul pe care şi l-a ales ucigaşul. Modelul a fost însuşi Hitler, iar apoi dr. Mengele. Despre Hitler psihiatrii au spus: schizofren sau complex oedipian nerezolvat sau adolescent rebel sau un ego supradimensionat care a reuşit să creeze o isterie în masă, într-o naţie despiritualizată. Că a fost un om care s-a maturizat greu (fizic, a rămas imatur până la final). Şi, foarte probabil, a avut o inferioritate organică (un defect genital) care l-a făcut să-şi dorească mereu să-şi afirme masculinitatea, puterea şi să dispreţuiască orice formă de slăbiciune.
Şi Hitler, şi dr. Mengele, şi farmacistul Capesius au avut stăruinţa în perfecţiune şi în superioritate, ca orice om. Doar că şi-au folosit într-un mod incredibil de atroce creativitatea. Hitler a făcut-o cu o mimică încrâncenată, cu ură, dr. Mengele a fost mai interesat de experimente, dar Capesius a fost interesat şi de oameni. În sensul în care a vrut să fie „blând şi bun“ în ochii lor. Copiilor le dădea bomboane, pe conaţionali îi saluta, le spunea cuvinte frumoase, ştiind că în câteva minute sau ore vor fi executaţi. Orice diagnostic psihiatric ar fi nesatisfăcător. El a ridicat genocidul la rang de perfecţiune şi superioritate.
Victor Capesius nu a stat în sanatoriu, iar în închisoare a stat mai puţin decât un hoţ. Poate şi pentru că a fost incredibil de abil atunci când trimitea oamenii în camerele de gazare, zâmbindu-le. Mai mult, oamenii au tendinţa ca atunci când fac lucruri imorale şi ilegale să-şi construiască şi apărarea şi să-şi şteargă urmele. Poate această abilitate a avut-o şi Capesius şi astfel, nu s-au găsit în timpul proceselor dovezi copleşitoare împotriva lui.
Pentru a vorbi de psihologia genocidului, trebuie să vezi întâi modelul pe care şi l-a ales ucigaşul. Modelul a fost însuşi Hitler, iar apoi dr. Mengele. Despre Hitler psihiatrii au spus: schizofren sau complex oedipian nerezolvat sau adolescent rebel sau un ego supradimensionat care a reuşit să creeze o isterie în masă, într-o naţie despiritualizată. Că a fost un om care s-a maturizat greu (fizic, a rămas imatur până la final). Şi, foarte probabil, a avut o inferioritate organică (un defect genital) care l-a făcut să-şi dorească mereu să-şi afirme masculinitatea, puterea şi să dispreţuiască orice formă de slăbiciune.
Şi Hitler, şi dr. Mengele, şi farmacistul Capesius au avut stăruinţa în perfecţiune şi în superioritate, ca orice om. Doar că şi-au folosit într-un mod incredibil de atroce creativitatea. Hitler a făcut-o cu o mimică încrâncenată, cu ură, dr. Mengele a fost mai interesat de experimente, dar Capesius a fost interesat şi de oameni. În sensul în care a vrut să fie „blând şi bun“ în ochii lor. Copiilor le dădea bomboane, pe conaţionali îi saluta, le spunea cuvinte frumoase, ştiind că în câteva minute sau ore vor fi executaţi. Orice diagnostic psihiatric ar fi nesatisfăcător. El a ridicat genocidul la rang de perfecţiune şi superioritate.
Tags
"senazatii tari"
adolescent
betie
boli somatice
campania timp impreuna
cancerul
comunicare
de vorba cu psihologul
diagnostic
frica
genocid
hotnews
medic
medici de familie
metafora
nevoie
personalitate
povesti
pregatire profesionala
psiholog
psihoterapie de grup
realitatea
responsabilitate
stilul vietii
victime
Formare grup IPPA
Institutul de Psihologie si Psihoterapie Adleriana (www.ippa-hhm.ro) anunta FORMAREA UNUI NOU GRUP in Bucuresti, cu intalniri lunare (16 ore per modul, sambata si duminica). Interviurile vor fi pe 28 septembrie incepand cu ora 17:00, primul modul incepe in octombrie 2011.
Nota
Articolele de pe acest site au la baza principii adleriene (ale psihologiei individuale) si sunt inspirate din cursurile predate de instructorii Asociatiei pentru Psihoterapie si Psihologie Individuala din Romania precum si instructorii din Germania, SUA, Canada, Malta.
Articole